Peluza plantelor perene
Pe malul lacului, culori
Ce se nasc pure, efemere
Din viii morti, ei rare flori.
Seminte pure, nebunie
Eternitate, insomnie
Depresie pustie
O alta lume iar invie.
Clipe-n clepsidra au adunat
Invatarile-n zile au stat
Cu timpul, adunat
Fara rost, la sfarsit nu le-au luat
