Am fost intr-o padure unde razele soarelui debea puteau patrunde printre bratele mari si puternice ale copacilor,unde vantul imi mangaia fata neincarcata de fond de ten,unde parul stralucea de mandrie , unde daca te uitai in ochii mei ,gaseai un adevarat paradis si unde inima era cu adevarat calma,libera,fara stresul cotidian.Acolo m-am intins ca la masaj pe patura verde ca smaraldul ,incercand sa vad petele de lapte ale cerului.Pielea imi stralucea ,fiind parca data cu praf de stele.Un fluture multicolor se aseza pe nasucul meu,ma gadila ,dar nu vream sa-l deranjez.Ma uit cu mare invidie la frumusetea uriasa a florilor de camp ce atrag mii de gaze,mii de ochi fascinati.O veverita imi face cu ochiu si ma cheama la ea acasa daruindu-mi ca ofranda o ghinda,dar inca nu pot s-o vizitez ;vreau sa mai stau sa mai admir frumusetea naturii,surasul apei si mirosul dulceag al zambilelor.
Natura e casa noastra...:)
RăspundețiȘtergere